Berlin în culori

În zona Ostbahnhof, pe la zece dimineaţa. Individul a fost destul de nesimţit încît să-şi arunce sticla pe jos, dar suficient de stilat încît să bea din pahar.


Statuia unui anume Friedrich Wilhelm (sau Wilhelm Friedrich?). Nu mai ţin minte al cîtelea. În orice caz, al Prusiei...


Alei în parcul Lustgarten, pe insula Muzeelor.


Mai mulţi copii joacă fotbal în parcul Tiergarten, în spatele monumentului închinat cancelarului Otto von Bismarck.


Turlele Domului, completate cu "turla" fostei Televiziuni est-germane.

Berlin în alb şi negru

Muzeul vechi (Altes Museum), situat în parcul Lustgarten, pe Insula Muzeelor.


Potsdamer Platz, vechiul centru comercial al Berlinului. Parţial distrusă de bombardamente în timpul războiului şi transformată în no man's land după 1963 (pentru că zona de demarcaţie între Berlinul de est şi cel de Vest trecea chiar pe aici), piaţa a fost reconstruită după 1990 şi populată cu zgîrie-nori.


Sus şi jos, Poarta Brandenburg, poate cel mai cunoscut simbol al Berlinului.



Sus şi jos, sedii ale unor instituţii federale, pe malul rîului Spree, în apropiere de Reichstag.

Din Delta Dunării











Alte imagini: album Delta Dunarii

Viena (2)

Am vizitat Viena în două zile, taman cînd Austria avea meciuri cu Polonia şi cu Germania, aşa că oraşul era plin de suporteri. Mi s-a părut un oraş curat, liniştit şi fără griji. Mă întreb cum o fi arătînd în zilele fără meciuri importante de Campionat European.

Punctul central al oraşului este Catedrala Sf. Ştefan. Turla înaltă avea ca scop depistarea din timp a năvălitorilor. Culorile sinistre ale acoperişului trebuiau, probabil, să-i sperie şi să-i întoarcă din drum.






Pentru restul imaginilor, click aici

Viena





Angel radios



...şi alte imagini de la acelaşi spectacol de teatru în strada ('Lacher de Violons' al companiei Transe Express, la care m-am nimerit într-o vineri seară în drum spre casă):





Parada lolelor, Sibiu


Un vechi obicei al saşilor din Agnita (judeţul Sibiu), datînd din perioada medievală, a prins din nou viaţă în ultimii ani. E vorba de parada lolelor (Urzeln, în germană), prin care membrii breslelor de meşteşugari alungă iarna şi spiritele rele, "speriindu-le" cu măşti fioroase şi zgomote asurzitoare produse de bice şi talăngi.

Saşii care au emigrat în Germania au dus cu ei obiceiul, împreună cu costumele de lole (carnavalul lolelor din Sachsenheim adună cam 300 de lole din întreaga Germanie), iar acum încearcă să-l readucă pe meleagurile de origine.

Parada e un bun prilej pentru fiecare breaslă de a-şi etala tradiţiile şi simbolurile reprezentative: breasla blănarilor e reprezentată de Coroana pe care sînt aşezate patru vulpi cu cîte un jder în gură; breasla croitorilor - de Căluţul Croitorului împreună cu călăreţul său; breasla dogarilor, de un meşter care învîrte, fără să verse vreo picătură, o doaga de butoi pe care sînt aşezate pahare pline cu vin, în formă piramidală. Parada e condusă de un Staroste, însoţit de doi Îngeraşi.


Pe parcursul paradei, lolele îi prind în horă cu bicele lor pe trecători, invitîndu-i la dans, după care îi recompensează cu cîte o gogoaşă.


Un bătrîn din Agnita, venit şi el să asiste la paradă, îmi povestea că, pe vremuri, bicele saşilor nu erau doar un accesoriu inofensiv al coregrafiei şi că nu puţine erau ocaziile cînd parada lolelor dădea naştere la bătăi pe cinste între saşi şi românii din Agnita. Anul ăsta însă, evenimentul a fost marcat doar de bună dispoziţie.

Click aici pentru a vedea toate imaginile.