De la Omu a început partea "interesantă" a traseului: coborîrea. Drumul de la Omu spre Sinaia, pe la Piatra Arsă, e considerat unul uşor pentru "coborîtori", pe care suspensiile îi ajută să treacă fără probleme peste pietroaie, gropi şi alte obstacole; e o provocare interesantă pentru unul echipat cu o bicicletă medie, cross-country; şi e de-a dreptul infernal pentru posesorul unei biciclete de oraş. Din fericire eu făceam parte din a doua categorie aşa încît coborîrea, deşi pigmentată cu cîteva căzături spectaculoase s-a dovedit a fi una de neuitat (în sensul bun al cuvîntului.
Dacă vă gîndiţi să vă aventuraţi pe-acolo, e bine s-o faceţi într-o zi lucrătoare (e mai puţin aglomerat şi pe traseu şi la telecabina), să purtaţi cască şi orice alte protecţii mai aveţi la îndemînă (cotiere, genunchiere) şi mai ales... să vă verificaţi frînele la plecare!
